luni, 9 iulie 2018

Căprioarele Narei

28 octombrie 2015

Ne hotărâm să vizităm Nara, din nou, pentru că Ioan nu a hrănit căprioarele acum patru ani. Un motiv suficient de bun? Oh, da!

vineri, 11 mai 2018

Plus patru, o pădure și prieteni

27 octombrie  2015

Google ne pune la încercare: am reușit noi să mergem cu metroul și autobuzele japoneze, dar putem să ne suim într-un autobuz care nu are număr și nici semne recognoscibile? Sunt mândră să spun că da, putem, și chiar să avem și locuri.


vineri, 16 martie 2018

luni, 17 iulie 2017

Vechi Temple

      25 octombrie 2015

      Mic dejun, Ioan își dă testul și apoi plecăm spre Biyodo-in, un Monument al Umanității. Schimbăm trenul și așteptăm în cel nou să se facă timpul să plece. Un tânăr, încercând să țină prea multe obiecte în mână în timp ce intra în vagon, își pierde în spațiul îngust dintre stație și tren, coperta de la iPad. Imediat își depozitează telefonul și iPad-ul pe un scaun, dar își ia rucsacul și fuge să găsească un impiegat. Toți ceilalți din vagon sunt netulburați, nu este nimic neobișnuit să-ți lași lucrurile undeva aiurea. Noi, turiștii, suntem mult mai preocupați de lucrurile lui și începem să-l strigăm. Ne face o plecăciune și ne gesticulează că urmează să se întoarcă, să nu ne îngrijorăm….Nimeni nu are intenția să fure un telefon și un iPad care stau de izbeliște…Și mă gândesc pentru a doua oară de când suntem în Japonia că trebuie că în această țară ești în siguranță. Prima oară a fost când am văzut un porumbel dormind pe balustrada podului în mijlocul traficului. Împiegatul vine înarmat cu un fel de clește, dar nu poate prinde coperta. Tânărul își adună lucrurile și așteaptă pe peron ca trenul să plece și să-și poată recupera coperta.



sâmbătă, 18 februarie 2017

Roșii porți și țestoase gri


De ce e Kyoto atât de special?

Vechea capitală este plină de istorie și legendă….
În ciuda faptului că a fost bombardată din plin în timpul celui de-al doilea război mondial mai are o mulțime de clădiri vechi…
Oamenii sunt încurajați și răsplătiți să se îmbrace în chimono-ul tradițional (autobuzele și templele oferă rată redusă) …
Este un amestec armonios de vechi și nou…
Are temple și grădini…o mulțime de temple și grădini…



joi, 2 februarie 2017

Cocorul alb de Himeji

Dimineața începe diferit pentru fiecare dintre noi: Mihai se duce la Muzeul de Artă al Prefecturii Hiroshima ca să vadă “Visul lui Venus” de Dali, Ioan face analiză matematică, iar eu gospodărie și bagaj. La ora 11 ne suim în tren și nici nu ne dăm seama când ajungem la Himeji. Ne ia o grămadă de timp să găsim o cutie cu plată pentru a ne lăsa bagajele. La gară sunt ocupate toate, dar găsim la stația de autobuz.

Hidrant ascuns în trotuar.

miercuri, 25 ianuarie 2017

Miyajima



Una din cele Trei Priveliști ale Japoniei.

Acolo ne ducem astăzi.

Se numește Itsukujima sau Miyajima. Insula cea Strictă sau Insula Altarelor. Cea Strictă pentru că nu este îngăduită nașterea sau moartea pe insulă, pentru a o păstra pură. Chiar și astăzi femeile care se apropie de termenul nașterii sau oamenii care sunt în preajma morții se duc pe insula mare. Nu am găsit nici o indicație pentru accidentele mortale. Îmi aduce aminte de Delos, Grecia. A Altarelor, din pricina nenumăratelor altare, ascunse de pădure.

În timp ce Ioan își face școala, Mihai pune la cale transportul: întâi luăm un tren, apoi un feribot (gratis pentru permisul JR). De asemenea cumpără de mâncare și are grijă de noi.