Se afișează postările cu eticheta Marea Britanie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Marea Britanie. Afișați toate postările

luni, 3 septembrie 2012

Londra în șapte

Mihai: Londra în șapte tradus de Ileana Ruxandra în 2020 

În noiembrie 2005 am pus familiei mele o întrebare încuietoare. P sau L? Majoritatea a ales P și s-a transformat într-un bilet de 300$ spre Paris pe o linie aeriană acum defunctă. Era prima călătorie internațională pentru copiii noștri de Valentine’s Day în 2006. L ar fi fost Londra…

Copiilor le-a plăcut Parisul și s-au bucurat să se reîntoarcă în 2009, dar unul din ei tot a păstrat râcă pentru că nu i-am dus până acum la Londra.

Londra în această vară e doar despre Olimpiadă

luni, 27 august 2012

Scoția

Mihai: Scoția din 27 august 2012 tradus de Ileana Ruxandra în 2020 

Acum suntem în Europa. E ca și cum am fi acasă, ceea ce înseamnă că nu nici nu prea ne trage ața să scriem și că nici nu prea avem despre ce să scriem. Nu mai sunt destinații exotice, aici e vorba despre locuri despre care toată lumea știe, sau a fost, sau vrea să meargă acolo, sau știe oameni care au fost și tot așa mai departe. Cu fetele plecate la tabără pentru o săptămână am fi putut alege să mergem oriunde. În competiție erau Scoția, Irlanda, Țara Galilor, până și Norvegia. De fapt n-am stat prea mult să ne cântărim opțiunile, ci am ales-o pe prima. Edinburgh, capitala istorică a Scoției și locul celui mai mare festival din luna august din Europa. O lună cu sute de spectacole într-un oraș vechi și frumos. Bifat. Două zile să vizităm centrul — aglomerat, epuizant, ud. Totul este în construcție, or să pună un fel de tramvai prin centrul orașului, așa că fiecare stradă este fie în curs de săpare fie este blocată de trafic.


Edinburgh

sâmbătă, 30 aprilie 2011

Vine sfârșitul lumii

Un tânăr englez s-a căsătorit vineri în Londra cu logodnica sa. Un milion de oameni au sărbătorit pe străzi și aproape două miliarde au urmărit nunta la televizor. S-au sărutat de două ori! O știre pozitivă și toată lumea se agață de ea pentru că nu prea au de ce altceva.

Cambodgia și Tailanda se ceartă la graniță. Vor fi noi alegeri în Tailanda anul acesta și politicienii și armata vor profita de acest lucru pentru a câștiga un avantaj politic. Așa că au omorât un număr decent de soldați și au distrus câteva dintre templele pentru care se luptă. Revista „The Economist” spune: „Nu e nici un dubiu că aceasta nu este ultima dată când Tailanda și Cambodgia își vor arunca obuze peste graniță. Se ceartă pe bucata asta de pământ de mulți ani și politicienii știu mai bine decât să fie rezonabili și generoși într-o astfel de situație”. Plănuim să traversăm acea graniță puțin mai la sud de unde se luptă acum.

Pe 22 februarie a fost un cutremur major în Christchurch și la nici două săptămâni ne-am cumpărat biletele. Poate că unii oameni nu știau de Christchurch, dar acum când le spun, știu: „Acolo a fost cutremurul, nu-i așa?” Și apoi pe 11 martie a mai fost un cutremur, un tsunami și un accident nuclear în Japonia și noi ne-am cumpărat câteva săptămâni mai târziu bilete pentru Osaka. Așa că atunci când le-am spus oamenilor, i-am lăsat cu gura căscată.

Un călugăr tibetan își dă foc în semn de protest împotriva ocupației chineze. China închide anumite zone turistice „din cauza tulburărilor sociale”, dar noi tot ne ducem în Tibet. India elimină companiile americane din licitația de 10 miliarde pentru un avion de luptă în timp ce se înarmează ca să poată lupta mai bine (cu cine?). Oamenii aduc argumente și contra-argumente pentru această decizie iar ambasadorul american în India se va retrage „din motive personale”. Nimănui nu-i pasă cât de mult ar putea ajuta niște oameni săraci și niște copii flămânzi aceste 10 miliarde, avem nevoie de avioane de război.

E un tip în Siria care omoară cu toptanul o mulțime de sirieni inocenți și lumea se uită și nu face nimic. E un alt tip în Libia care omoară libieni și lumea vrea să ajute, așa că se duc și ei acolo și omoară niște libieni. S-ar putea să trebuiască să sărim peste Siria la anul. Știam că nu putem să mergem în Libia, dar acum cine știe?

Sunt tornade în Statele Unite și 340 de oameni mor într-o singură zi pentru că nu au ascultat radioul  sau pentru că l-au ascultat, dar n-au făcut nimic.

Pentru că prețul pentru combustibilul de avion crește, AirAsia reinstaurează taxele pe combustibil, ceea ce va face biletele de avion mai scumpe. Între timp America își revine din recesiune, dar continuă să manipuleze datele despre inflație și ca urmare valoarea dolarului continuă să fie scăzută și prețul petrolului să crească. Vom avea mai puțini bani în această călătorie. Ei și?

Annette tocmai mi-a spus alaltăieri că ea știe că e sfârșitul lumii, un tip care a murit și s-a dus în iad s-a întors ca să îi spună pastorului lui și apoi pastorul s-a dus în Texas și acolo a murit într-un accident de mașină. Cel puțin cu teoria asta toate lucrurile au sens, nu mai trebuie să mă îngrijorez de asta.

Conform ultimului cântec scos de Britney Spears mai avem până în 21 decembrie 2012 „până la sfârșitul lumii”. Ne recomandă să continuăm să dansăm. Noi continuăm să plănuim, nu ne schimbăm decizia să mergem în călătorie și apoi poate o să dansăm puțin.  

joi, 26 noiembrie 2009

Sărbătoarea Recunoștinței 2009

Mihai
Joi, 26 noiembrie, 2009
Patru luni mai târziu suntem în casa Oanei, în Cambridge. Luci s-a dus la servici și copiii nu sunt primprejur. Ileana și Oana s-au dus la sala de gimnastică. Ieri conduceam prin Boston și vorbeam despre diferite scenarii de călătorie și mi-a venit o idee: poate că putem traversa oceanul Atlantic cu o croazieră. Cât ar costa? Spre surprinderea și bucuria mea aseară am primit un email de la VacationsToGo ce îmi recomanda website-ul Croaziere TransAtlantice. Oare mi-au trimis emailul pentru că este vacanța de Thanksgiving și și-au adus aminte de traversarea transatlantică a corabiei Mayflower în 1620 sau mi-au ghicit gândurile? Au mai făcut asta și acum vreo două luni când mă gândeam de o croazieră pe Yangtze.

Mont St Michel - suntem nouă
Au trecut mai mult de patru luni de când am scris ultima oară. Am avut o vacanță minunată în Europa, petrecând timp în România, Franța și două zile în Londra. Am petrecut primele unsprezece zile împreună. Plecând din Watkins Glen am ajuns la Paris a doua zi dimineață și am închiriat o mașină până la Versailles. Ne-am petrecut aici prima noapte, împărțind vizita la castel într-o seară și a doua zi dimineață. Am plecat la prânz, ne-am oprit la Chartres pentru a vizita catedrala și am ajuns spre seară în Rennes. Ne-am bucurat să o vedem pe Ioana și familia ei. Ne-au sugerat pentru a doua zi o vizită la Mont Saint Michel.

Luni dimineață ne-am întors la Paris, prin Fontainebleau și Vaux le Vicomte. Am returnat mașina și am petrecut patru zile în centrul Parisului vizitând cu copiii muzee și parcuri și locuri pe unde n-am mai fost.