Sărbătoarea Recunoștinței 2009

Mihai
Joi, 26 noiembrie, 2009
Patru luni mai târziu suntem în casa Oanei, în Cambridge. Luci s-a dus la servici și copiii nu sunt primprejur. Ileana și Oana s-au dus la sala de gimnastică. Ieri conduceam prin Boston și vorbeam despre diferite scenarii de călătorie și mi-a venit o idee: poate că putem traversa oceanul Atlantic cu o croazieră. Cât ar costa? Spre surprinderea și bucuria mea aseară am primit un email de la VacationsToGo ce îmi recomanda website-ul Croaziere TransAtlantice. Oare mi-au trimis emailul pentru că este vacanța de Thanksgiving și și-au adus aminte de traversarea transatlantică a corabiei Mayflower în 1620 sau mi-au ghicit gândurile? Au mai făcut asta și acum vreo două luni când mă gândeam de o croazieră pe Yangtze.

Mont St Michel - suntem nouă

Au trecut mai mult de patru luni de când am scris ultima oară. Am avut o vacanță minunată în Europa, petrecând timp în România, Franța și două zile în Londra. Am petrecut primele unsprezece zile împreună. Plecând din Watkins Glen am ajuns la Paris a doua zi dimineață și am închiriat o mașină până la Versailles. Ne-am petrecut aici prima noapte, împărțind vizita la castel într-o seară și a doua zi dimineață. Am plecat la prânz, ne-am oprit la Chartres pentru a vizita catedrala și am ajuns spre seară în Rennes. Ne-am bucurat să o vedem pe Ioana și familia ei. Ne-au sugerat pentru a doua zi o vizită la Mont Saint Michel.

Luni dimineață ne-am întors la Paris, prin Fontainebleau și Vaux le Vicomte. Am returnat mașina și am petrecut patru zile în centrul Parisului vizitând cu copiii muzee și parcuri și locuri pe unde n-am mai fost.

Pe 12 septembrie am fost în București și am sărbătorit cea de-a 95 zi de naștere a bunicii mele cu câteva zile mai devreme. A doua zi am mers la Câmpina și am petrecut trei zile cu Cristina și Tic în casa lor cea nouă și frumoasă. Casa are trei ani deja, dar pentru mine era prima oară că o vedeam. Am fost foarte impresionat de ea. Îmi place foarte mult! Pe 15 septembrie Ileana și cu mine ne-am întors la Paris pentru vacanța noastră. În 1991 am petrecut la Paris o lună de miere amânată și anticipând aniversarea de 20 de ani ne-am gândit că ar fi locul cel mai potrivit să petrecem niște timp singuri. Copiii au petrecut o săptămână cu mătușa lor și două cu bunicii. Noi am petrecut 18 zile singuri în Paris. Am vizitat muzee, biserici, parcuri și alte locuri minunate, ne-am cumpărat mâncare de la piață și am mâncat baghete pe stradă. Probabil că cea mai bună a fost cea pe care am împărțit-o cu Sandra la colțul unui bulevard, una cu colțuri, pe care am mâncat-o cu smochine proaspete și brânză de capră.

În mijlocul vacanței noastre din Paris ne-am petrecut o noapte la Londra. A fost fantastic,  poate puțin dezamăgiți că au închis St. Paul chiar înainte să intrăm în catedrală, dar am văzut Buckingham Palace și tot ceea ce voiam să vedem. Am văzut National Galery cu un tur audio al lui Rick Steves de 75 de minute și am petrecut două seri la crâșmă. L-am văzut pe Nevill din Harry Potter pe Podul Mileniului și ne-am încercat limitele la Galeria de artă modernă Tate. Ne-am simțit foarte bine în British Museum, dar și mai bine la Bijuteriile Coroanei pe care le-am avut pentru câteva minute doar pentru noi la Turnul Londrei. Reîntorși la Paris am luat un abonament pentru muzee pentru șase zile de care am profitat vizitând totul. Totul! Așa ne place nouă să ne distrăm… Ne-am dus la Louvre de patru ori, ne-am petrecut multe ore vizitând fiecare cameră și într-un final glorios, l-am terminat. Erau niște camere în renovare, le-am văzut în 2006, de-adevăratelea am văzut totul. Nu mai știm pe nimeni altcineva care să fi făcut asta, dar de asemenea nu știm pe nimeni căruia să-i pese. Am învățat o mulțime despre arta modernă doar urmărind câțiva artiști din diferite locuri din Paris. Momentul culminant al călătoriei noastre a fost în ultima zi când am participat la venerarea Coroanei de Spini în catedrala Notre Dame. Mergi și vezi, nici măcar nu încerc să descriu sentimentul.

Ne-am reîntors în București pe 3 octombrie și am mai făcut un drum să vizităm rudele Ilenei. După miezul nopții pe 13 octombrie am ajuns acasă. A fost o vacanță grozavă, cea mai lungă de până acum, și de multe ori ne-am gândit cum ar fi în călătoria noastră din jurul lumii. Închiriind o mașină cu schimbător de viteze, mers cu trenul, și autobuzul și avionul, chiar și cu o barcă pe Sena. Închiriind locuințe de pe internet. Am mai făcut asta și înainte, dar asta a fost mai mult și totul a mers bine. Copiii s-au distrat, în ciuda reticenței lor în a admite. Fiica mea Ileana a fost uimită într-o zi să descopere că am sărit prânzul! Când am sărit din nou prânzul a doua zi, a părut normal.