Ioan: Japonia după Ioan din 3 noiembrie 2011 tradus de Ileana Ruxandra în 2019
Am ajuns în Osaka după 14 ore de zbor din care am dormit doar trei. L-am așteptat pe tata să găsească biletele de tren și apoi am mers cu trenul două ore și când am ajuns la stația de tren Maria și cu mine am făcut concurs cine fuge mai repede, dar a fost egalitate. Maria e de obicei mai rapidă, dar acum a avut dezavantajul că avea un rucsac de 10 kg, iar eu unul de 5 kg. Amândoi dormisem trei ore. Ne-am întâlnit cu persoana care ne închiriază apartamentul și am ajuns aici!!!
(câteva zile mai târziu, la Nara)
Am cumpărat ceva mâncare pentru căprioare dar în locul greșit, pentru că erau o mulțime de căprioare chiar acolo. Maria, care luase pachetul, a fost imediat înconjurată de ele, iar eu am ieșit din îngrămădeală și am văzut cum o căprioară mânca din haina de plastic a unui elev (ploua ușor și erau o mulțime de elevi), așa că nu m-am mai dus să le hrănesc. Dar după aceea m-am lămurit că ăsta este un eveniment unic și am început să le mângâi și o persoană drăguță mi-a dat niște mâncare de căprioare ca să le hrănesc. (Am văzut cel mai mare Buddha din Japonia)
29 octombrie (la Tokyo): ne-am uitat la oraș și am mers la piața de pește, care avea niște pești extraordinari și alții dezgustători (peștele nu este favoritul meu), dar era destul de interesant acolo, apoi ne-am plimbat prin oraș și am găsit un magazin Apple (unde aș fi vrut să stau mai mult) unde aveau computere mari cât un ecran de televizor. Când am plecat de acolo am văzut o coadă la iPhone de cel puțin 60 persoane. Apoi ne-am întâlnit cu niște prieteni într-un parc. Parcul era ok, nu m-am uitat prea mult la el că vorbeam cu prietenii noștri și am mers la un restaurant și am mâncat pizza (ceea ce a fost super) și o mâncare care avea pudră de înghețată de vanilie și ciocolată și cred că niște brownies, am crezut că erau clătite, dar era de fapt crustă de pizza și avea un gust minunat (este și o versiune normală dedesubt).
Azi a fost extraordinar!!! dar înainte de asta trebuie să-ți spun că-mi pare rău, nu vei primi în fiecare zi postări de la mine, pentru că nu am timp să scriu în fiecare zi (de exemplu, în timp ce scriam a trebuit să curăț masa ca să mâncăm) și înapoi la AZI A FOST EXTRAORDINAR am fost la Nara, nu știu exact unde, dar a fost extraordinar pentru că erau căprioare peste tot și poza din dreapta este luată cu iPod-ul meu, dar ceea ce mi-a plăcut a fost să le mângâi.
30 octombrie: Ne întâlnim din nou cu prietenii noștri și am mers pe un munte, am vorbit din nou și apoi am mers la o plajă pentru doar vreo 20 de minute pentru că începuse să plouă în timp ce ne plimbam pe străzi. Am văzut o mulțime de ulii și am încercat să fotografiez unul în zbor, dar n-am reușit. În ultimele zile am încercat să găsesc niște monede de yen pe stradă și chiar am găsit una acum trei zile, doar de un yen, dar era un yen. În fine, înapoi la ziua de azi, am mers la un restaurant și am mâncat spaghete în timp ce ne-am jucat „alfabet picnic” (mergem la un picnic și aducem agrișe, banane, castraveți etc.) și am ajuns la PATRUZECI DE LITERE și ne-a luat vreo 40 de minute! 1 noiembrie a fost mai mult o zi de pauză pentru surorile mele din cauza NaNo (Maria probabil deja a explicat), dar am fost la această clădire care avea muzeu de arhitectură și cum s-ar presupune că ar arăta viitoarea Japonie. A fost foarte fain! Dar trebuie să termin 4 noiembrie azi (de fapt 4/11/11 6:34 pm). Pe 2 noiembrie i-am spus PA, PA, JAPONIEI.
Ora 5 dimineața: plecăm din Tokyo într-o oră și apoi mergem cu trenul până ajungem la aeroport și zburăm pentru patru ore și luăm un taxi pentru vreo oră și ajungem și stăm.
Te rog citește următorul meu blogpost China.
Am ajuns în Osaka după 14 ore de zbor din care am dormit doar trei. L-am așteptat pe tata să găsească biletele de tren și apoi am mers cu trenul două ore și când am ajuns la stația de tren Maria și cu mine am făcut concurs cine fuge mai repede, dar a fost egalitate. Maria e de obicei mai rapidă, dar acum a avut dezavantajul că avea un rucsac de 10 kg, iar eu unul de 5 kg. Amândoi dormisem trei ore. Ne-am întâlnit cu persoana care ne închiriază apartamentul și am ajuns aici!!!
(câteva zile mai târziu, la Nara)
Am cumpărat ceva mâncare pentru căprioare dar în locul greșit, pentru că erau o mulțime de căprioare chiar acolo. Maria, care luase pachetul, a fost imediat înconjurată de ele, iar eu am ieșit din îngrămădeală și am văzut cum o căprioară mânca din haina de plastic a unui elev (ploua ușor și erau o mulțime de elevi), așa că nu m-am mai dus să le hrănesc. Dar după aceea m-am lămurit că ăsta este un eveniment unic și am început să le mângâi și o persoană drăguță mi-a dat niște mâncare de căprioare ca să le hrănesc. (Am văzut cel mai mare Buddha din Japonia)
29 octombrie (la Tokyo): ne-am uitat la oraș și am mers la piața de pește, care avea niște pești extraordinari și alții dezgustători (peștele nu este favoritul meu), dar era destul de interesant acolo, apoi ne-am plimbat prin oraș și am găsit un magazin Apple (unde aș fi vrut să stau mai mult) unde aveau computere mari cât un ecran de televizor. Când am plecat de acolo am văzut o coadă la iPhone de cel puțin 60 persoane. Apoi ne-am întâlnit cu niște prieteni într-un parc. Parcul era ok, nu m-am uitat prea mult la el că vorbeam cu prietenii noștri și am mers la un restaurant și am mâncat pizza (ceea ce a fost super) și o mâncare care avea pudră de înghețată de vanilie și ciocolată și cred că niște brownies, am crezut că erau clătite, dar era de fapt crustă de pizza și avea un gust minunat (este și o versiune normală dedesubt).
Azi a fost extraordinar!!! dar înainte de asta trebuie să-ți spun că-mi pare rău, nu vei primi în fiecare zi postări de la mine, pentru că nu am timp să scriu în fiecare zi (de exemplu, în timp ce scriam a trebuit să curăț masa ca să mâncăm) și înapoi la AZI A FOST EXTRAORDINAR am fost la Nara, nu știu exact unde, dar a fost extraordinar pentru că erau căprioare peste tot și poza din dreapta este luată cu iPod-ul meu, dar ceea ce mi-a plăcut a fost să le mângâi.
30 octombrie: Ne întâlnim din nou cu prietenii noștri și am mers pe un munte, am vorbit din nou și apoi am mers la o plajă pentru doar vreo 20 de minute pentru că începuse să plouă în timp ce ne plimbam pe străzi. Am văzut o mulțime de ulii și am încercat să fotografiez unul în zbor, dar n-am reușit. În ultimele zile am încercat să găsesc niște monede de yen pe stradă și chiar am găsit una acum trei zile, doar de un yen, dar era un yen. În fine, înapoi la ziua de azi, am mers la un restaurant și am mâncat spaghete în timp ce ne-am jucat „alfabet picnic” (mergem la un picnic și aducem agrișe, banane, castraveți etc.) și am ajuns la PATRUZECI DE LITERE și ne-a luat vreo 40 de minute! 1 noiembrie a fost mai mult o zi de pauză pentru surorile mele din cauza NaNo (Maria probabil deja a explicat), dar am fost la această clădire care avea muzeu de arhitectură și cum s-ar presupune că ar arăta viitoarea Japonie. A fost foarte fain! Dar trebuie să termin 4 noiembrie azi (de fapt 4/11/11 6:34 pm). Pe 2 noiembrie i-am spus PA, PA, JAPONIEI.
Ora 5 dimineața: plecăm din Tokyo într-o oră și apoi mergem cu trenul până ajungem la aeroport și zburăm pentru patru ore și luăm un taxi pentru vreo oră și ajungem și stăm.
Te rog citește următorul meu blogpost China.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu