Lume Titanică

Mihai: Lume Titanică din 20 aprilie 2012 tradus de Ileana Ruxandra în 2019 

Am văzut  filmul „Titanic“, în 3D. Pe un ecran IMAX-3D, al treilea cel mai mare din lume, cu înălțimea echivalentă cu a unei clădiri de șapte etaje. Instalația era pentru 15.000 de vați, dar nu știu dacă este pentru proiector sau pentru sistemul de sunet sau pentru amândouă.

„Nu e ironic că salvau întâi femeile și copiii într-o epocă în care nu puteau să-și câștige pâinea fără să aibă un bărbat în casă?“ a întrebat Ileana Ruxandra. Așa că familia mea a trebuit să învețe despre dezastrul din Birkenhead din 1852. O navă militară de transport s-a scufundat pe coasta Africii de Sud, avea mai mult de 600 de soldați la bord, plus șapte femei și 13 copii. Nu au avut timp să lanseze bărcile de salvare, oricum nu aveau suficiente. Recruții au urmat ordinele și au stat așezați în formație pe punte în timp ce nava se scufunda sub ei. Avea sens să salveze soțiile și copii soldaților și a devenit în scurt timp procedura standard. Am aflat despre această întâmplare cu mult timp în urmă, unul din locurile pe care vrem să le vizităm în Africa de Sud se află în apropierea locului unde s-a scufundat HMS Birkenhead. Dar asta va veni în câteva luni.

Chiar acum ne apropiem de muzeu și vedem un poster uriaș al filmului. Este evenimentul ce încununează o săptămână în care lumea a putut afla despre Titanic, cu ocazia rememorării dezastrului de acum 100 de ani. Uluitor, un scriitor foarte puțin cunoscut, Morgan Robertson, a scris în 1898 „Futility“ (Inutilitate), o nuvelă despre o navă de 180 m, numită Titan, cea mai mare din lume și construită în așa fel încât era considerată de nescufundat, care călătorea prin Atlanticul de nord,  între Europa și America. Povestea este despre o moștenitoare bogată și un alcoolic ce o salvează și între timp este mușcat de braț de un urs polar, povestea nu e nemaipomenit scrisă, dar detaliile despre viitoare navă sunt extraordinar prin acuratețea lor. Nava se lovește de un iceberg, se scufundă și pentru că nu sunt suficiente bărci de salvare, majoritatea oamenilor se îneacă. Am citit nuvela. Te sperie. Zece ani mai târziu, Titanicul a fost construit.

Ne-am uitat la câteva documentare de la National Geographic și de la canalul History. Se pare că în fine, toate misterele Titanicului au fost rezolvate, Ioan și cu mine putem răspunde la orice întrebări ați avea. Pe scurt, iată ce am învățat:

James Cameron a făcut filmul doar ca să poată avea bani să exploreze naufragiul; pe apă se întâlnește același fel de miraj ca și în deșert (de aceea nu au putut vedea icebergul); navele nu trebuiau, pe vremea aia, să aibă suficiente bărci de salvare pentru toată lumea (nu de alta, dar Titanicul era de nescufundat); nava era o realizare deosebită, fără nici un defect vizibil în conceperea ei; nimeni nu a fost de vină pentru scufundarea navei, dar nava nu s-ar fi scufundat dacă nu s-ar fi lovit frontal cu icebergul. Da, frontal. Într-unul din avioanele cu care am zburat de curând am citit într-o revistă că este un muzeu nou, Titanic, în Belfast, chiar lângă docul unde a fost construită nava. Poate o destinație viitoare pentru noi. Sunt mândri că au construit nava: „Era bună când a plecat de la noi.“

De ce e o lume întreagă e fascinată de Titanic, chiar și după 100 de ani ? Presupun că era epoca. La începutul secolului 20 oamenii se gândeau că au obținut totul. Oamenii de știință erau convinși că știu totul despre lume. Că mai sunt doar câteva amănunte care să umple golurile, dar că majoritatea a fost deja descoperită în secolul 19. În plus aveau deja mașina de scris, mașina de tuns iarba, automobilul, avionul, telefonul, fonograful, radioul și Titanicul, o navă de nescufundat și ce reprezenta luxul și viteza de vârf. Nu mai rămăseseră multe lucruri, lumea era un loc nou și ordonat, omenirea avea un sentiment general de bine și de control.

Fascinanta tehnologie a secolului 19 - mașina de scris

Era lumea imperiului britanic și s-a fărâmițat la scurt timp dup-aia. La doar câțiva ani după Titanic a început Primul Război Mondial, apoi epidemiile de gripă, recesiunea, alte războaie, fascism, comunism. Tutsi și evangheliști și tot așa mai departe. Cunoaștem cu toții lumea în care trăim, banii decid totul, politicienii vor să fie realeși, au perfecționat într-un mod științific arta de a răspândi minciuni, frică și ură. Până și noțiunea de o lume sigură este acum utopică. Putem să fim în siguranță doar dacă îi alegem și dacă ei îi omoară pe ceilalți. Până și copii de grădiniță glumesc despre „pace-n lume“.

Mergem în jurul lumii din secolul 21 și petrecem câteva ore învățând despre Titanic și mă întreb cum era oare atunci. Am putut să vedem puțin din acea lume de mult apusă vizitând Royal Exhibition Center (Centrul regal de expoziție). Încă este folosit pentru ceea ce a fost construit și de aceea este numit Monument al Umanității. Era gol când am vizitat. Am văzut holuri uriașe și poze vechi ale unor expoziții mondiale de la sfârșitul secolului al 19-lea. Am văzut și mai mult din acea lume în minunata Bibliotecă Victoria. Cumva biblioteca, sala de expoziții, Titanicul și ceva cărți pe care le-am citit în Sydney s-au conectat unele cu altele în capul meu în timp ce vizitam Melbourne. Ignoranța este o binecuvântare, așa se spune, da, oamenii acelei lumi au crezut că au cucerit știința și natura. Acea încredere și ordine se pare că s-a pierdut pentru totdeauna. Împreună cu pacea și inocența noastră.

Centrul Regal de Expoziții - Monument al Umanității

Vedere de interior

Biblioteca statului Victoria

Ce clădiri se mai făceau odată...