Am aflat despre ce este vorba în cântec. Crescând în România comunistă am împlinit 17 ani în 1984. A fost probabil primul an în care am fost interesat de dans, de discoteci și de cântece de succes. Unul din cele mai bune cântece din acel an a fost „99 Luftballons” de Nena și de atunci numărul 99 a avut o semnificație deosebită pentru noi. (wikipedia) Cântecul este o fantezie în care niște copii lasă niște baloane să zboare peste Berlin în timpul războiului rece, soldații cred că este un nou tip de armă, se declanșează un război nuclear și la sfârșit unul dintre copii stând printre ruinele orașului găsește un balon roșu. Era, presupun, un cântec de protest, n-am știut, dar ne-a plăcut.
Nouăzeci și nouă de zile până plecăm. Aproape am terminat bagajul, suntem gata. Șase bagaje aliniate, doar câteva lucruri de adăugat.
Au fost câteva piedici care ne-au făcut să ne schimbăm planurile,
dar atitudinea generală este că indiferent de ce se va întâmpla, totul va fi bine. Tocmai am realizat că viza de China este limitată la 30 de zile o dată. Considerând că timpul petrecut în Tibet este deja la limită, trebuie să sacrificăm de undeva. Încă mai încerc să ajungem din Japonia în China. Am găsit o linie aeriană absconsă care zboară dintr-un aeroport obscur din Tokyo la Shanghai. Nu voiam să mergem la Shanghai, dar dacă trebuie, o vom face. Ar trebui să ne economisească măcar 1000$ la bilete, dar este un alt oraș, o altă oprire. Ce putem să scoatem?
Ne-am cumpărat biletele din Australia spre Hawaii. Unsprezece zile, două zboruri de câte 10 ore, o altă cheltuială, trecem de două ori Ecuatorul. Vom ajunge acolo la sfârșitul lui martie și vom fi înapoi în Sydney pe 1 aprilie. Nu întreba de ce, ar putea fi o discuție interminabilă. De ce e nevoie de granițe și de pașapoarte?
Așa că am făcut schimb: insula de nord a Noii Zeelande pentru Hawaii. Ce-ai face tu? Noi o să ne distrăm de minune.
Am închiriat rulotele. Se pare că așa e cel mai bine să vezi Noua Zeelandă și Australia, iar pentru noi cu siguranță este cel mai ieftin. Dar mai mult decât atât, pentru noi este ceva ce ne atrage. Două săptămâni cu rulota prin Noua Zeelandă, se presupune că vom avea libertatea de a nu planifica. Două săptămâni în Australia, două rezervări, una pentru un vehicul cu tracțiune pe toate roțile pentru a ajunge la Uluru, având posibilitatea să ieșim de pe drumul pavat și o rulotă cu toate bibilurile cu care să facem cei 1500 de kilometri de la Alice Springs la Darwin. Cu un program foarte strâns nu ne putem permite să așteptăm până în ultimul moment să ne pice vreo afacere, așa că am luat reducerea pentru că am fost printre primii.
Nu facem planuri după Kuala Lumpur de la 1 iunie. Am încercat să cred, am spus-o cu voce tare, am spus tuturor și tot n-a mers. Cuvântul „Paris” are o putere deosebită asupra mea, îl simt în piept, mi se pune un nod în gât și mi se înmoaie genunchii. Și mai mult. AirAsia a mai avut un sale, ne-am gândit pentru câteva minute și vom fi în Paris în iunie 2012. Era prima alegere din câteva opțiuni Paris, Londra sau Johannesburg. E vorba numai despre vize, ambasade și conexiuni de zbor.
Mă întreb dacă plănuiesc prea mult. N-am cumpărat în viața mea un bilet în ultimul moment, mi-ar plăcea să mă duc la ghișeu și să iau ce e disponibil, către orice locație, doar să mă sui în primul avion. O să o fac la un moment dat, dar în momentul de față nu e realistic. Am făcut o mulțime de rezervări și programul nostru se umple încetul cu încetul. Aproape toate rezervările la hotel sunt la prețul cel mai ieftin, într-o locație bună și cu anulare pe gratis. Aproape toate biletele de avion sunt pentru un preț infim dar nereturnabile. Dacă ceva nu merge, pur și simplu renunțăm. Nu fac prea multe planuri, doar că mai e atât de puțin timp și crede-mă că nu vreau să-mi petrec călătoria stând pe Internet pentru locuințe. Numai nouăzeci și nouă de zile. Trebuie să învăț germană. Neun und neunzig.
Aceasta este o traducere a cântecului scris în germană de Carlo Karges
Ai un moment pentru mine?
O să-ți cânt un cântec
Despre 99 de baloane
În drumul lor spre orizont.
Te gândești acum la mine?
Atunci o să-ți cânt cântecul
Cu cele 99 de baloane,
Și cum din nimic se ajunge la nimic.
99 de baloane
În drumul lor spre orizont,
Arătau ca OZN-uri venite din spațiu,
Așa că un general zelos a trimis
Un escadron de avioane după ele
A sunat alarmele de război
Deși la orizont erau
Doar 99 de baloane
99 avioane de luptă,
Fiecare un mare războinic,
Cu aere de Căpitan Kirk
Au făcut un mare foc de artificii.
Iar nația vecină nu a înțeles nimic,
Și simțindu-se provocată
A deschis focul la orizont,
Asupra celor 99 de „baloane”.
99 de miniștri de război
Cu chibritele aprinse pe fitilele canistrelor de gazolină
Au crezut că sunt extrem de inteligenți
Când au mirosit ocazia nebănuită
Pentru a urla „Război!” în căutarea puterii.
Dumnezeule, cine s-ar fi gândit
Că se va ajunge atât de departe
Din cauza a 99 de baloane?
Din cauza a
99 de baloane!
99 de ani de război
Nu au adus niciun învingător.
Miniștrii de război au dispărut
Împreună cu avioanele de luptă.
Și așa eu azi mă târăsc
Prin lumea mea adusă la ruină.
Și când găsesc un balon,
Mă gândesc la tine și îl las să zboare.
Nouăzeci și nouă de zile până plecăm. Aproape am terminat bagajul, suntem gata. Șase bagaje aliniate, doar câteva lucruri de adăugat.
 |
| Mai e puțin loc în bagaj pentru ultimele lucruri. |
dar atitudinea generală este că indiferent de ce se va întâmpla, totul va fi bine. Tocmai am realizat că viza de China este limitată la 30 de zile o dată. Considerând că timpul petrecut în Tibet este deja la limită, trebuie să sacrificăm de undeva. Încă mai încerc să ajungem din Japonia în China. Am găsit o linie aeriană absconsă care zboară dintr-un aeroport obscur din Tokyo la Shanghai. Nu voiam să mergem la Shanghai, dar dacă trebuie, o vom face. Ar trebui să ne economisească măcar 1000$ la bilete, dar este un alt oraș, o altă oprire. Ce putem să scoatem?
Ne-am cumpărat biletele din Australia spre Hawaii. Unsprezece zile, două zboruri de câte 10 ore, o altă cheltuială, trecem de două ori Ecuatorul. Vom ajunge acolo la sfârșitul lui martie și vom fi înapoi în Sydney pe 1 aprilie. Nu întreba de ce, ar putea fi o discuție interminabilă. De ce e nevoie de granițe și de pașapoarte?
Așa că am făcut schimb: insula de nord a Noii Zeelande pentru Hawaii. Ce-ai face tu? Noi o să ne distrăm de minune.
Am închiriat rulotele. Se pare că așa e cel mai bine să vezi Noua Zeelandă și Australia, iar pentru noi cu siguranță este cel mai ieftin. Dar mai mult decât atât, pentru noi este ceva ce ne atrage. Două săptămâni cu rulota prin Noua Zeelandă, se presupune că vom avea libertatea de a nu planifica. Două săptămâni în Australia, două rezervări, una pentru un vehicul cu tracțiune pe toate roțile pentru a ajunge la Uluru, având posibilitatea să ieșim de pe drumul pavat și o rulotă cu toate bibilurile cu care să facem cei 1500 de kilometri de la Alice Springs la Darwin. Cu un program foarte strâns nu ne putem permite să așteptăm până în ultimul moment să ne pice vreo afacere, așa că am luat reducerea pentru că am fost printre primii.
Nu facem planuri după Kuala Lumpur de la 1 iunie. Am încercat să cred, am spus-o cu voce tare, am spus tuturor și tot n-a mers. Cuvântul „Paris” are o putere deosebită asupra mea, îl simt în piept, mi se pune un nod în gât și mi se înmoaie genunchii. Și mai mult. AirAsia a mai avut un sale, ne-am gândit pentru câteva minute și vom fi în Paris în iunie 2012. Era prima alegere din câteva opțiuni Paris, Londra sau Johannesburg. E vorba numai despre vize, ambasade și conexiuni de zbor.
Mă întreb dacă plănuiesc prea mult. N-am cumpărat în viața mea un bilet în ultimul moment, mi-ar plăcea să mă duc la ghișeu și să iau ce e disponibil, către orice locație, doar să mă sui în primul avion. O să o fac la un moment dat, dar în momentul de față nu e realistic. Am făcut o mulțime de rezervări și programul nostru se umple încetul cu încetul. Aproape toate rezervările la hotel sunt la prețul cel mai ieftin, într-o locație bună și cu anulare pe gratis. Aproape toate biletele de avion sunt pentru un preț infim dar nereturnabile. Dacă ceva nu merge, pur și simplu renunțăm. Nu fac prea multe planuri, doar că mai e atât de puțin timp și crede-mă că nu vreau să-mi petrec călătoria stând pe Internet pentru locuințe. Numai nouăzeci și nouă de zile. Trebuie să învăț germană. Neun und neunzig.
Aceasta este o traducere a cântecului scris în germană de Carlo Karges
Ai un moment pentru mine?
O să-ți cânt un cântec
Despre 99 de baloane
În drumul lor spre orizont.
Te gândești acum la mine?
Atunci o să-ți cânt cântecul
Cu cele 99 de baloane,
Și cum din nimic se ajunge la nimic.
99 de baloane
În drumul lor spre orizont,
Arătau ca OZN-uri venite din spațiu,
Așa că un general zelos a trimis
Un escadron de avioane după ele
A sunat alarmele de război
Deși la orizont erau
Doar 99 de baloane
99 avioane de luptă,
Fiecare un mare războinic,
Cu aere de Căpitan Kirk
Au făcut un mare foc de artificii.
Iar nația vecină nu a înțeles nimic,
Și simțindu-se provocată
A deschis focul la orizont,
Asupra celor 99 de „baloane”.
99 de miniștri de război
Cu chibritele aprinse pe fitilele canistrelor de gazolină
Au crezut că sunt extrem de inteligenți
Când au mirosit ocazia nebănuită
Pentru a urla „Război!” în căutarea puterii.
Dumnezeule, cine s-ar fi gândit
Că se va ajunge atât de departe
Din cauza a 99 de baloane?
Din cauza a
99 de baloane!
99 de ani de război
Nu au adus niciun învingător.
Miniștrii de război au dispărut
Împreună cu avioanele de luptă.
Și așa eu azi mă târăsc
Prin lumea mea adusă la ruină.
Și când găsesc un balon,
Mă gândesc la tine și îl las să zboare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu