vineri, 2 iulie 2010

O felie de lume

Maria
Vineri, 2 iulie, 2010

Deci mergem în jurul lumii și se presupune că ar trebui să scriu un eseu de ce vreau eu să merg, pentru ca oamenii să nu le spună în față părinților noștri că și-au pierdut mințile.

Adevărul e că nu pot să găsesc nici un motiv bun. Am o mulțime de motive mediocre. Dar cine zice că trebuie să fie „bun”? Doar faptul ăsta: faptul că nu am nici măcar un motiv de a merge în jurul lumii — asta mă face cea mai puțin doritoare din familie de a merge.

Dar deja pierd timpul. Astea sunt motivele mele:

Vreau să conduc o rulotă în Australia

Vreau să vizitez Christchurch: în afara faptului că este în Noua Zeelandă nu știu nimic despre locul respectiv, dar tata i-a măcelărit pronunțarea și când am descoperit asta mi-am dat seama că sunt curioasă să văd ce e acolo.

Vreau să mă relaxez în Malta.

Vreau să văd muzeul Hayao Miyazaki din Japonia, indiferent de cum m-am exprimat atunci când Ileana a propus.

Vreau să mănânc mâncare indiană.

Vreau să miros Sahara.

Vreau să ating un struț sau o piatră în Africa.

Vreau să ascult liniștea dintr-un templu sau zgomotul dintr-o piață turcească.

Uitându-mă peste listă îmi dau seama că vreau să gust lumea. Nu doar să o văd — vreau să o miros, gust, aud și ating. Pentru că a o vedea este doar ce e pe fața fiecărei cărți poștale. Nu vreau doar o „vedere”, ci chiar o felie de lume.

Și după ce am avut acea felie, vreau să scriu despre ea. Vreau să o împart cu cei care nu o pot avea în mod direct. Acesta este motivul meu.